Infecții urinare (cistită, anexită, uretrită, pielonefrită, prostatită)

Infectia urinara este afectiunea cauzata de prezenta germenilor patologici la nivelul tractului urinar (uretrite, cistite, prostatite, pielonefrite).
In functie de zona pe care o afecteaza, infectia urinara se imparte in doua categorii :

• inalta - afecteaza rinichii (pielonefrita)
• joasa - afecteaza uretra (uretrita), vezica urinara (cistita), sau prostata (prostatita)

Frecventa aparitiei infectiilor urinare este mult mai crescuta la femei decat la barbati.

Cauzele infectiei urinare se pot imparti in doua categorii : factori determinanti si factorii favorizanti.

Factorii determinanti ai infectiei urinare sunt reprezentati de enterobacterii (Escherichia Coli, Klebsiella etc.) si mai rar de virusuri sau fungi.

Factorii favorizanti ai infectiei urinare sunt :

• conditiile anatomice (uretra scurta la femei)
• consumul redus de lichide (flux urinar redus prin lipsa de lichid in aparatul urinar)
• amanarea mictiunii cand apare necesitatea de a urina (prin staza se favorizeaza inmultirea germenilor)
• varsta inaintata (apar modificari anatomice locale)
• adenomul de prostata (prin eliminare incompleta de urina)
• litiaza aparatului urinar (favorizeaza adeziunea bacteriana)
• constipatia (vecinatatea vezicii urinare cu tubul digestiv favorizeaza migrarea germenilor)
• sarcina (schimba pozitia anatomica a aparatului urinar)
• menopauza (modificari hormonale)

Diagnosticul infectiei urinare se face prin identificarea germenilor care au provocat infectia. Sunt necesare teste de laborator : urocultura, sumar de urina corect recoltata, antibiograma. Suplimentar, la pacientii cu infectii recidivate sunt indicate ecografia aparatului urinar si radiografia renovezicala.

Simptomele infectiei urinare, in functie de localizarea infectiei (in aparatul urinar superior sau aparatul urinar inferior) pot fi :

• senzatie de usturime la urinare (disurie)
• urinari frecvente, in cantitati mici (polakiurie)
• urina tulbure, urat mirositoare
• posibil urinare cu sange (hematurie)
• sensibilitate in abdomenul inferior
• dureri in zona lombara

Prevenirea infectiei urinare este simpla si presupune respectarea unor reguli elementare de igiena si alimentatie :

• consum de lichide minim 2 litri pe zi
• igiena riguroasa a organelor genitale
• nu se amana momentul mictiunii atunci cand apare necesitatea de a urina
• se evita constipatia
• mictiune dupa contactul sexual

Tratamentul infectiei urinare se stabileste dupa obtinerea rezultatelor investigatiilor paraclinice. Tratamentul este individualizat cu antibiotice si medicamente antiinflamatorii.
Sunt cazuri in care apare necesitatea completarii tratamentului specific cu un tratament de sustinere, cu medicamente cu actiune complementara, care cresc eficienta antibioticelor si scad riscul recidivei infectiei urinare (de exemplu produse fitofarmaceutice cu extract de merisor care contine proantocianide, substanta ce inhiba adeziunea bacteriilor la epiteliul tractului urinar si blocheaza inmultirea acestora).
Dupa finalizarea tratamentului se recomanda repetarea uroculturii si a sumarului de urina pentru a verifica eficacitatea tratamentului si starea de sanatate a tractului urinar.

Nu este recomandata automedicatia. Inca de la primele semne de imbolnavire consultati medicul urolog !